La data de 1 septembrie 1875 s-au înființat în județul Botoșani 7 școli, printre care și cea din satul Orășeni Deal din comuna Curtești. Școlile au fost trecute în bugetul statului cu gradul II. Până la ocuparea catedrelor prin concurs, prefectul a propus să fie numiți suplinitori, însă școala din Orășeni urma să rămână înființată doar pe hârtie, aici neprezentându-se niciun învățător. Cu sprijinul autorităților locale s-au început însă cursurile sub îndrumarea preotului Conachi Manoliu, care a rămas învățător până în aprilie 1885 când școala a început a fi susținută din bugetul județului.190 Pe data de 29 aprilie 1887 , prin adresa nr. 126, revizorul școlar informează îndepărtarea preotului Manoliu și înlocuirea lui cu d-ra Paraschiva Vasiliu, însă printr-o altă adresă cu nr. 147 din 14 mai a fost numită definitiv pe post d-na Ecaterina Mândrescu.191 Printr-un proces-verbal încheiat în urma unei inspecții școlare din data de 2 mai 1894, s-a constatat că la Orășeni era cea mai mare populație școlară din comuna Curtești, însă localul era închiriat și improvizat. În anul 1897 învățător era aici Diaconul Carpen Gheorghe care se va plânge conducerii județene pentru condițiile improprii. El cere ca în locul școlii de la Curtești, care urma să fie construită, să fie aleasă drept locație Școala Orășeni Deal, motivând că aceasta are mai mulți elevi, demersul său rămânând fără rezultat. În anul 1898 școala avea doi învățători – unul titular, Carpen Gheorghe și o suplinitoare. În „Tabloul construcțiilor școlare primare rurale decise a se executa în campania anului 1899″ emis de Ministerul Cultelor și Instrucțiunilor Publice, prin decizia nr. 37182 din 29 iulie 1898, figura și școala din Orășeni Deal.192 Terenul propus pentru noul local de școală era situat în fața bisericii, acesta fiind în proprietatea Epitropiei Sfântului Spiridon și având suprafața de 90 de ari. În anul 1907, din cauza greutăților financiare, școala funcționa tot în spații improvizate – fosta casă de nașteri, amenajată în locuința lui Todirel C. Dumitru. Între timp casa de nașteri a fost mutată la Spitalul Cristești, în locul acesteia amenajându-se un impropriu local de școală. La 1 septembrie 1911, cu sprijinul autorităților locale, sa făcut recepția unui nou local de școală, din cărămidă, acoperit cu tablă și format din trei săli de clasă și o cancelarie. Între anii 1913-1914 învățător la Orășeni Deal era Eugen Dumitru. În anul 1915 școala de aici îl avea ca învățător pe Gheorghe Grigoraș. În anul 1925 școala apare în documente sub numele de Școala Primară Mixtă „ Eugen Dimitriu”, în memoria unui fost director cu merite deosebite.193 În anii din perioada interbelică va activa aici ca învățător ilustrul Dimitrie N. Fetcu, fiu al satului și personalitate deosebită care va marca învățământul din comună. Ilustru învățător, fost și revizor școlar și implicat în activități politice, acesta se va implica la modul cel mai deosebit în strângerea de fonduri pentru realizarea de localuri de școală noi și dotate în satele Băiceni și Orășeni Deal. Printre elevii săi se va număra și Dumitru Rusu, cel care va fi primul absolvent al Școlii de Învățători din comună. Acesta va fi o vreme învățător la Școala Orășeni Deal, dar mai mult activând la Băiceni. Tot lui Dimitrie N. Fetcu i se datorează și faptul că școala din Orășeni Deal a devenit școală coordonatoare pentru școlile din comună, fiind practic un pol al învățământului curteștean. Revizorul școlar I.R. Ionescu făcea în 1932 o inspecție la această școală, fiind mulțumit de ceea ce găsise – un local impunător, mobilier suficient și material didactic adecvat. Aceasta funcționa cu 5 învățători. În urma propunerilor venite de la revizorul școlar se decide ca elevii mai mici să învețe în localitatea Orășeni – Vale (școală situată la jumătate de km), iar ceilalți la Orășeni Deal, pentru eficientizarea procesului de învățământ.194 Din anul 1953 Școala Orășeni Deal devine Școala Elementară de 7 clase. Datorită numărului mare de elevi se începe repararea și extinderea localului, în perioada 1958-1959, prin amenajarea celei de a patra clasă în fosta încăpere a directorului. Începând cu anul școlar 1960-1961 a funcționat și clasa a VII-a, iar conducerea instituției a solicitat sprijin autorităților județene pentru adaptarea spațiului la noile condiții. Acest lucru va dura până în 1964 când devine Școală Generală cu clasele I-VIII, cum este până-n prezent. Între timp, în cadrul acesteia s-a înființat și o Grădiniță care în unii ani a avut chiar mai multe grupe. În anul 1990 s-a finalizat un local nou cu etaj, iar în anul 2020 s-a extins cel de-al doilea local. Vechiul local, în care a funcționat prima școală și care pentru o lungă perioadă a fost folosit drept Grădiniță a fost demolat în același an.